Detartrajul dentar: cât de des trebuie făcut și de ce contează pentru sănătatea gingiilor?

Detartrajul este unul dintre acele tratamente simple, nedureroase și rapide, dar cu un impact major asupra sănătății orale. De multe ori este amânat sau ignorat, deși reprezintă prima linie de apărare împotriva gingivitei și a bolii parodontale. Adevărul este că, oricât de bine ne-am peria dinții acasă, placa bacteriană se depune în timp, iar o parte din ea se transformă inevitabil în tartru (o acumulare dură, aderentă, imposibil de îndepărtat prin periaj obișnuit).

Cât de des trebuie făcut detartrajul?

Recomandarea standard este o dată la 6 luni, însă intervalul poate varia în funcție de fiecare pacient. Persoanele cu gingii inflamate, retracții gingivale, antecedente de parodontită, fumătorii și cei cu igiena orală insuficientă pot avea nevoie de detartraj chiar la 3-4 luni. Pe de altă parte pacienții cu o igienă impecabilă și fără probleme gingivale pot păstra ritmul de două ori pe an. Evaluarea este întotdeauna individuală, iar medicul parodontolog sau igienistul dentar stabilește frecvența optimă.

De ce contează detartrajul pentru sănătatea gingiilor?

Tartul este iritant pentru gingii și întreține inflamația. De aici apar sângerările la periaj, respirația neplăcută și sensibilitatea gingivală. În timp, fără detartraj, inflamația poate evolua către boala parodontală, adică pierderea osului și, în final, mobilitatea și pierderea dinților. Așa dar, un detartraj făcut la timp are rol dublu: previne reapariția inflamației și menține gingiile ferme, sănătoase și bine adaptate pe dinți.

Ce presupune detartrajul modern?

Procedura se face cu ultrasunete, este blândă cu țesuturile, nu afectează smalțul și este urmată de un periaj professional care îndepărtează ultimele depuneri. Pentru pacienții care doresc un aspect și mai curat al dinților, se poate completa cu airflow, acesta fiind o tehnică delicată, pe bază  de pulbere fină, excelentă pentru petele superficiale.

Cauzele formării tartrului

Tartrul nu apare din senin, ci se formează ca urmare a mai multor factori. Igiena orală insuficientă, cum ar fi periajul neregulat sau folosirea aței dentare, favorizează depunerea plăcii bacteriene. De asemenea, o alimentație bogată în zaharuri și carbohidrați hrănește bacteriile și accelerează formarea plăcii. Fumatul contribuie la depunerea tartrului prin reducerea fluxului sanguin în gingii, iar genetica poate face ca unele persoane să fie mai predispuse la acumularea rapidă a acestuia. În plus, anumite afecțiuni, precum diabetul, sau medicamente care usucă gura, pot crește semnificativ riscul apariției tartrului.

Întrebări frecvente 

1. Detartrajul doare?
Nu. Procedura modernă cu ultrasunete este blândă, iar senzația resimțită este de vibrație și ușoară disconfort, fără durere.

2. Poate detartrajul să afecteze smalțul?
Nu. Detartrajul profesional este sigur și nu afectează smalțul sau structura dintelui.

3. După detartraj gingiile pot sângera?
Este normal ca gingiile ușor inflamate să sângereze puțin la primele zile după detartraj. Cu igienă corectă, situația se ameliorează rapid.

4. Cât durează efectul detartrajului?
Depinde de igienă și de stilul de viață. În general, tartrul începe să se formeze din nou în câteva luni, de aceea recomandarea este să se repete procedura la 6 luni sau conform indicațiilor medicului.

Concluzii

Detartrajul nu este doar un tratament „cosmetic”, ci o măsură esențială de prevenție. Poate preveni gingivita, boala parodontală și pierderea prematură a dinților. Procedura este rapidă, accesibilă și are beneficii evidente:

• gingii sănătoase, ferme și fără inflamații;
• respirație proaspătă;
• prevenirea pierderii osoase și a dinților.

O programare de 30 de minute, o dată la câteva luni, poate salva ani de tratamente complexe și costisitoare. Detartrajul este investiția mică care protejează sănătatea orală pe termen lung.